Let's go back to BED...

...intr-un final pentru ca nu mai suportam efectiv pleata a la Janis Joplin care mi se dezvolta intr-un ritm alert, am decis sa ma tund. Initial ma gandisem sa nu ma mai tund pana ma intorc in tara, insa s-a dovedit a nu fi o idee foarte stralucita, din doua motive: unu aratam ca un babuin, doi transpiram mult si...trei investeam ceva timp in aranjarea podoabei capilare.

Asadar vineri dupa serviciu, am purces cu pasi repezi catre o frizerie. Intr timp m-am interesat prin jur cam cat costa serviciile de gen si am aflat ca preturile pornesc de la 100 Baht (unde probabil iesi mai hidos decat ai intrat) si pana la 1500 Baht (aproximativ 30 Eur), in saloanele cele mai luxoase si de "fite". La banii astia ar trebui sa servesti si masa acolo..Nu imi pot inchipui ce ar putea sa-ti faca la par de 30 Eur..

Am intrat in primul salon pe care l-am vazut in Siam fiindca pe usa scria 300 Baht "haircut-ul", ceea ce mi s-a parut destul de rezonabil, insa inauntru mi s-au cerut 400 Baht, poate pentru ca eram "farang" (o sa detaliez ulterior ce inseamna acest cuvant) si ca probabil la cum aratam aveam nevoie de servicii de infrumusetare extra. Am zis ok, fie, oricum doar o data se tunde omu' in Bangkok si am asteptat cuminte sa fiu preluat de catre echipa de hairstyliste.

Intr-o prima faza am fost dus in spatele salonului pentru o sedinta de aproape 20 minute de spalat pe cap si ...masaj capilar. Spalatul ca spalatul, ca doar nu mi-e chiar necunoscut acest sport, dar masajul...oh..uh..eh...DIVIN ! Tanti Thai Unu' a inceput sa-si incolceasca mainile prin parul meu, masand pielea la fel cum se framanta cozonacul in preajma Pastelui. E o senzatie teribil de faina si de relaxanta in acelasi timp, sa ai parul ud, sa miroase frumos si sa simti ca parca toti nervii de la tample si ceafa sa relaxeaza sub presiunea molcoma a unor degete de expert. Noroc ca Tanti Thai Unu' imi mai dadea indicatii "ridica capul, apleaca capul etc" altfel cred ca adormeam bustean.

Dupa ce m-am fezandat acolo ceva vreme am trecut la partea a doua, tunsul efectiv, astfel Tanti Thai Doi impreuna cu escadrila ei de instrumente a inceput sa atace de pe flancuri pilozitatea furibunda care dadea semne de rebeliune. Cu miscari mici si scurte, cu un foarfece la fel de mic a inceput sa ciupeasca din lateral putin cate putin, pana cand parul incepu sa capete o forma mai umana. Mai departe, a atacat si din fata si din spate lasand inamicul vulnerabil si fara de putere. Pentru a scapa de parul adunat am fost la a doua sedinta de spalat pe cap si masaj, dupa care am revenit pentru ultimele retusuri si datul cu ceara. Cu ajutorul celor doua Thanti Thai am razbit impotriva cotropitorului, le-am multumit enorm, am platit si am iesit mai slab cu vreo 1 kg.

Am fost foarte impresionat de meticulozitatea si atentia la detaliu de care dau dovada acesti oameni in general, si in particular in aceasta experienta aparent banala a tunsului. N-a fost doar o foarfeca trantita in par, o masina de tuns care te zgaraie si o madama mai obosita si acra decat strugurii necopti din vie. A fost mai mult decat atat, a fost un moment de inter-culturalitate, in care chintesenta si filosofia "festina lente" a thailandezilor s-a afirmat inca o data in fata europeanului obosit, grabit si preocupat sa faca lumea sa se invarta mai repede. Pe de alta parte, nu am schimbat nicio vorba cu doamnele de salon in timpul intregului proces, insa chiar n-a fost nevoie, au stiut ce trebuie sa faca si cum sa faca, fara sa le fi dat nicio indicatie cum sa arate noul "look". Au stiut fara teatralitate balcanica si fara vorbe, schitand doar un zambet discret, sa aduca un zambet la fel de discret pe fata mea, punct.

Cu un aspect mai fresh si o atitudine mai relaxata, vineri seara am iesit cu prietenii mei Thai, carora le venisera in vizita niste amici din Germania. Am fost intai la un "late Thai dinner", unde am sporovait despre ce mai e prin lume, cine se mai cearta cu cine, care mai e situatia politica in Thailanda etc.

Dupa ce am terminat am fost intr-unul din cele mai "glamorous" cluburi din Bkk si anume BED din Sukhumvit Soi 11. Intrarea este 800 Baht (aprox. 20 Eur) si pe langa o atmosfera degajata, internationala, funky, glammy, glossy si cam toate cuvintele cu "y" la sfarsit, ai parte si de doua camere, una cu dance music si alta cu un sound ceva mai groovy. In plus ce da o savoarea aparte clubului si il face foarte renumit in tot SE Asiei, este ca in camera mai groovy, ai ...paturi, unde poti sa te intinzi si sa te desfasori cum vrei tu. In primul rand totul este alb in aceasta camera, in comparatie cu cealalata unde totul este negru, si fiecare are cate doua niveluri. Paturile se afla atat sus cat si jos, iar in fata ai o masuta alba cu lumanari la fel de albe. Dj-ul (sau mai bine zis cei 4 Dj cati au fost vineri seara) se afla in mijlocul camerei, pe un mic podium, intre oameni, interactionand din plin cu acestia si creand o atmosfera electrizanta. Lumina difuza, paturi albe, gin tonic, sound-uri urbano-futuristice si zeci de natii la gramada, inseamnau doar un singur lucru "Let the Parteeee begin".

Am tinut-o asa pana la ora 2, cand din pacate majoritatea barurilor & cluburilor din Bangkok se inchid, datorita unei legi destul de stupide care interzice ca acestea sa mai fie deschise dupa ora cu pricina. Unii spun ca la baza acestei legi s-ar afla dorinta de mai schimba din imaginea decadenta a orasului, considerat a fi o destinatie favorita pentru turism sexual. Altii spun ca se doreste limitarea consumului de alcool si a starii de ebrietate printre amatorii de clubbing. Desigur adevarul e undeva pe la mijloc si de fapt nu prea e, pentru ca niciuna dintre explicatii nu pare plauzibila, mai mult decat atat nu schimba cu nimic din imaginea pentru care acest oras este atat de faimos si iubit de multi straini.
Desigur exista si cateva cluburi "after-hours", insa in seara aceea am hotarat sa mergem la somn. Curios cum aici after-ul e considerat de pe la 2 pana la 6, iar la noi si in Europa in general after-ul porneste de pe la 6 pana in miezul zilei. Raman socati cand le povestesc ca s-a intamplat ca uneori sa ajung si pe la 1 a doua zi in casa...Dar ce lipseste prin lungime la ei, compenseaza prin constanta, in sensul in care majoritatea cluburilor sunt deschise Monsoon (si nu muson ci de luni pana duminica, expresia e proprie si personala, jaja).

Asadar, noua mea frizura a rezistat si inca foarte bine, deluviului electrizant din paturile albe...

Groovy !


PS: Mi se pare mie sau BED-ul aduce putin cu Embrio din Bucuresti? Apropo mai exista clubul ?